Autori
Co┼č cump─âr─âturi
0 obiecte
Recomand─âri

Predici de trezire

Predici de trezire
Click pentru m─ârire
Preţ: 15,00Ron
Stoc: În Stoc
Model: Williams C. Burns
Rating Mediu: F─âr─â Rating

 

Predici de trezire - William Burns


Numar pagini: 164 - Predici de trezire
Dimensiuni produs: 148 x 210 mm  

 

Renunti cu bucurie la toate pentru Hristos, pentru a-L avea doar pe El? Daca pentru tine a-L avea pe El inseamna sa te lipsesti de toate avutiile si de toate sperantele tale, iti vei lua oare adio de la toate – iar pentru un crestin, toate inseamna putin – si vei spune: „Vino Doamne Isuse, a Ta sa fie imparatia”? Daca nu, inseamna ca nu cunosti nimic din Hristos, din caracterul Lui, din Persoana Lui sau din dragostea Lui. El nu inseamna nimic pentru tine. Credinciosul care a inceput sa invete valoarea lui Hristos nu considera un lucru greu sa se hotarasca daca sa renunte la un singur lucru, la doua sau la mai multe pentru El si daca ar trebui sa fie recompensat pentru aceasta.

Tanarule credincios! Acea mare nu este intotdeauna linistita; cerul se innoreaza si chiar daca drumul poate duce un timp prin apele reci linistite, incercarile tot vor veni. Multe sacrificii trebuiesc facute si multe incercari trebuiesc indurate. Uneori sunt chinuri mari de suferit, pentru ca, daca mana ta te face sa cazi in pacat, tai-o; este mai bine pentru tine sa intri ciung in viata, decat sa ai doua maini si sa mergi in gheena: unde viermele nu moare si focul nu se stinge. Daca mana ta dreapta te face sa cazi in pacat, atunci aceasta trebuie sacrificata, oricat de mult ar insemna. Aici este punctul in care religia multora ia sfarsit. Acestia nu merg niciodata mai departe. Multi L-ar accepta pe Hristos doar daca L-ar putea avea fara crucea Sa. Unii spun: „L-as primi pe Hristos, dar afacerea mea nu este legala, asa ca, in cazul meu nu se poate.” Afacerea acelui om este mana dreapta pe care trebuie s-o taie, dar el nu vrea. Un altul spune: „As da navala in imparatie, dar daca devin crestin, imi voi pierde toti angajatii si toti clientii.” „Daca as incepe sa fiu religios, as deveni falit”, mi-a spus odata cineva. Nici un om care a crezut in Hristos nu a devenit falit. Aceste persoane, au o mana dreapta, un picior drept pe care nu-l pot taia. Altcineva spune: „M-am casatorit, iar sotia mea nu va veni cu mine, iar eu nu voi merge fara ea.” Si cat de multe sotii mi-au spus: „L-as accepta pe Hristos, dar sotul meu nu; trebuie sa-l astept!”

Crestinilor, cand veti incepe sa traiti ca inaintea marelui tron alb, va veti bucura. De ce sa traiti la un nivel atat de jos fata de privilegiile care vi s-au dat, fiind deprimati si ingrijorati la orice vi se intampla aici pe pamant? Anticipati cerul! Priviti departe, departe. Mergeti cativa ani inainte prin credinta, sariti peste ei si va veti gasi deasupra acestei sfere a mortalitatii, unde pamantul este deja trecut. inaltati-va dincolo de negura si umbre, deasupra intunericului si norilor si intrati in cerul albastru eteric al dragostei vesnice a lui Dumnezeu. Oare aceasta experienta nu va va face mai sfinti? Ah! Nici un om care locuieste mult in cer nu poate sa priveasca pacatul decat cu dezgust.

Nici un om strain de fantana care-l poate spala de pacat nu poate fi crestin. Nici un om strain de o viata religioasa in taina nu poate fi crestin. Nici un om care nu are partasie cu Dumnezeu, nu poate fi crestin. Nici un om care nu se leapada de fiecare pacat constientizat, nu poate fi crestin. Nici un om care refuza sa numeasca pacat ceea ce Duhul lui Dumnzeu, prin Cuvantul Sau, arata clar ca necinsteste pe Hristos, nu poate fi crestin. Nu! Pacatul nu poate locui in odaitele oamenilor lui Dumnezeu, nu poate fi dus la adapostul Fetei Sale, nu poate fi tolerat in Locul Preasfant.


Nu unirea cu o biserica, nici o marturisire de evlavie, nici o forma de evlavie, nici rugaciunea sau postul, nici lucrarile bune, nici lacrimile, nici pocainta, nu ne va salva sufletul in ziua cand pamantul isi va da mortii pe fata si nu va mai acoperi uciderile. Nimic altceva nu va putea acoperi pacatosul atunci, decat adapostul sangelui lui Hristos, locul tainic al lui Iehova, coliba Celui care este atotputernic. Dar, binecuvantat sa fie Dumnezeu ca, desi judecata ne poate surprinde intr-un adapost inselator si intr-o credinta imaginara cu o speranta ipocrita, totusi acestea nu ne pot urma sau nu ne pot surprinde in coliba lui Dumnezeu. Ah! Leul ce racneste nu poate intra sub acest acoperis; nu te poate gasi acolo, credinciosule slab! Sagetile mortii si ale iadului nu pot trece de peretele acesta. Legea nu-si poate aduce poruncile in Locul Preasfant, nici razbunatorul sangelui nu poate intra. De ce? Pentru ca locul a fost stropit cu sangele lui Isus.

Sa nu te surprinda piedicile in calea credintei. Le vei gasi la fiecare pas. Nu exista dureri usoare si neinsemnate care trebuie indurate pentru imparatia Cerurilor, astfel incat un om sa fie in siguranta in mijlocul mizeriei si ruinei unei lumi care piere. Credeti-ma, nu vom intra in imparatie daca vom sta cu mainile incrucisate, avand constiintele adormite si inimile pline de grijile acestei vieti, ci doar daca vom renunta la noi insine, luand crucea in spate, purtand ocara si mergand pe urmele Mielului, oriunde va merge El.

Oamenii sunt mantuiti numai prin adevar; si o inima noua care sa iubeasca, sa imbratiseze si sa tina strans adevarul este singura aparare impotriva oricarui fel de amagire. Nu o minte inteleapta va salva un om de la cele mai groaznice inselaciuni si de la cele mai adanci si viclene amagiri pe care Satan le-a nascocit vreodata, ci o inima sfintita. Cercetati-va sa vedeti daca iubiti adevarul doar de dragul adevarului, pentru ca pericolul de a fi purtat de amagire nu este niciodata mai mare decat acolo unde lucrarea lui Dumnezeu s-a extins in mod considerabil. Atunci cand Duhul inceteaza sa mai lucreze in acel loc, oamenii care nu au o dragoste autentica fata de adevar, isi pierd total apetitul pentru invatatura clara. Acestia sunt purtati incolo si incoace, asa cum pleava este purtata de vant, iar apoi, cand vine ceasul si puterea intunericului, cand ispitele dau navala, ei sunt luati imediat de siretlicurile Satanei si de minunile mincinoase pe care le face pe pamant cu puterea pe care a primit-o. Puterea diavolului a fost, este si va fi asa de mare, iar manifestarile acesteia asa de noi si de variate, incat se pare ca suntem foarte aproape de vremea in care toate acestea vor insela, daca e posibil, chiar si pe cei alesi.


Treziti-va! Sau daca nu, Satan va va jefui de ziua harului si va va nimici sufletele pretioase.


Credinta voastra este aici, in aceasta Biblie. Viata voastra este in aceasta carte si in mod special, in acele pasaje care va cerceteaza cel mai profund inima si care patrund mai adanc decat putreziciunile voastre. Cu cat vei sta mai aproape de Scriptura, cu atat te vei indeparta mai mult de amagiri.

Fratilor! Sa nu fiti pacaliti in privinta mantuirii voastre, crezand ca ati gasit o cale mai usoara si mai buna catre cer, decat cea veche care este calea Regelui. Nu exista nici o cale mai usoara catre cer decat aceea care inca poarta urmele Omului durerilor. Nu s-a inventat nici o poarta mai larga de cand a predicat Domnul despre aceasta, in tinutul Iudeii. Este aceeasi poarta stramta, aceeasi cale ingusta si pe ea toti trebuie sa mearga desculti, pentru a fi urmata in totul. Trebuie sa agonizam ca sa putem intra pe ea; trebuie sa fie trecute multe dificultati inainte ca aceasta poarta sa cedeze, pentru ca este stramta; si sunt multe lupte impotriva pacatului pe care trebuie sa le castigam cu bucurie. Ti se pare ca aceasta cale este grea? Oh! Nu renuntati la slava vesnica din cauza drumului greu care duce spre ea. insus Domnul va va pune pe cale si tot El va va da mangaieri vesnice. Nu va ganditi sa va faceti un pat moale pe calea care a fost presarata de Emanuel cu gemete, suspine, rugaciuni si lacrimi! Sa va fie de ajuns daca va puteti intalni cu Triunul Dumnezeu pe acest drum si nu cautati nimic altceva pe langa, ci fiti multumitori intotdeauna cand va intalniti cu un alt calator obosit ca si voi, care, dintr-un suflet adanc umilit si invatat, va poate vorbi despre bunatatea si dragostea Dumnezeului credincios.

Asadar, asteptati-L pe Domnul in aceasta vreme de moarte si delasare, pentru ca, desi multimile pier si lumea doarme, tot mai sunt cativa, nu multi – cateva suflete pretioase – care incet si in tacere se strecoara in imparatia lui Dumnezeu pe poarta stramta. Si chiar daca expertii religiosi fac abuz de situatia actuala a bisericii, spre ruinarea lor, si chiar daca multimea oamenilor lumesti se ineaca mai adanc in neglijarea lui Dumnezeu, voi sa va folositi de aceasta perioada pazind Legea, si sa nu faceti din binecuvantarea lui Dumnezeu un blestem; ascundeti-va o clipa sub aripile Lui, de teama raului. Cautati neprihanirea si blandetea, ca sa puteti fi la adapost in ziua maniei Domnului.

Foarte des, crestinii obisnuiti cred ca oamenii sunt bolnavi si au nevoie de tratament, ca nu sunt bine, insa cazul lor e mult mai grav. Slujitorul adevarat al lui Hristos vede ca ei sunt morti, ca situatia lor e disperata, ca ei nu sunt doar bolnavi si raniti, ci sunt in decadere si putrefactie, sunt morti si doar oasele le-au mai ramas ca dovada a faptului ca sunt oameni. Pentru un astfel de om, aceasta este o imagine intunecoasa, deprimanta. Oriunde se uita in lume, nu vede nimic altceva decat o vale plina cu oase imprastiate si putrezite, plange pentru ele si, fie ca dezvaluie celor din jur lucrul acesta sau nu, are inlauntrul sau o fantana de lacrimi ce curge mereu. El plange pentru sufletele oamenilor.

Uneori, masura pe care o primim deodata este mare, dar curand trebuie reinoita. Cand mergi sa te odihnesti peste noapte, dupa ce ai avut un timp in care te-ai apropiat mult de Dumnezeu in rugaciune simtind ca, in mod sigur ai suficient pana dimineata, totusi a doua zi, care vine cu desertaciunile si cu grijile ei, simti nevoia sa-ti aduci inapoi vasul gol la fantana apei vii, ca sa-l umpli din nou. Cat de dulce e atunci cand un suflet gol se aseaza la picioarele Mantuitorului, care-L umple pe deplin!

Oameni buni si frati in Domnul, fiti treji si lucrati; „stramta este poarta si ingusta este calea” sunt cuvintele care par sa fie uitate in aceste zile de nepasare, de lenevie, de superficialitate si pacat. Acestea nu sunt scoase din Biblie. Nu, poarta este la fel de stramta si calea este la fel de ingusta ca si in ziua cand Isus a spus oamenilor necredinciosi din Ierusalim ca putini sunt cei ce o afla.

Dragul meu pacatos, pacatul nu e un nimic. Vina lui nu e un fleac. Puterea lui este atat de mare, incat nimeni altcineva decat Duhul lui Iehova o poate distruge si poate elibera sufletul. Hotararile si fermitatea voastra nu vor putea nimici puterea pacatului, nici prietenii, nici vointa voastra, nici cunostinta; asa ca, refugiul vostru este in Mielul rastignit! Nu exista nici un alt adapost – nici unul!

Dragi urmasi ai lui Emanuel Cel dispretuit, cautati sa obtineti licariri din slava si harul Sau divin, prin puterea Duhului care locuieste in voi; acestea va vor face capabili sa vedeti o asemenea glorie si frumusete coplesitoare, neasemuita in Isus, incat veti socoti toate lucrurile ca un gunoi pentru a-L putea castiga pe El, si pentru a putea sa fiti gasiti in El.


Scrieţi Recenzie
Numele dumneavoastr─â:


Recenzia dumneavoastr─â: Not─â: HTML nu este interpretat!

Rating: R─âu            Bun

Introduceţi codul în căsuţa de mai jos:

Nu sunt imagini adiţionale pentru acest produs.